A mai trecut o zi...

A mai trecut o zi la locul de munca. Dupa cum scrie si la profil sunt educatoare, o meserie pe cat de frumoasa pe atat de grea.Azi am fost de serviciu la gradinita, cum de fapt toata saptamana o sa fiu. Mort-copt, tre' sa ma scol la 5.40 dimineata si la 7 sa fiu acolo.
Cand sa intru in sala de grupa, pe cin' sa vad acolo? Pe Mihaita...un copil de 3 anisori jumate care este pe cat de dragutz, pe atat de neastamparat, cu mormane de jucarii la masa lui, vine la mine zicand: "Domnisoaraaaa...ia ute ce aaaam!!Platze?
Ce credeti ca era? Un dinozaur, vai de mama lui, care s-a lipit de Mihaita cum se lipeste Poxipolul de plastic, sau lemn sau whatever..
Pe lângă faptul ca acest "minunat dracusor" face cât 10 copii la un loc, am avut azi la grupa in jur de 20 , siiii, va dati si voi seama, cand, cate un copil vrea nu stiu ce scaunel sau nu stiu ce papusa sau trenulet sau lego sau... si lista poate continua.
GOD, a fost o zi infernala.Bine macar ca nu ma doare capul. Kinderii astia...sunt taaare rasfatati. Dar cu mine nu le merge :D, ca sa nu mai zic ca nu le merge nici cu colega mea. App, colega e mai exigenta decat mine, daaaar, sshhhtt...sa nu spuneti la "mimeni" (vorba lui Mihaita), de ea asculta mai mult. Eu ma mai prostesc din cand in cand, recunosc, ca deh...sunt si eu un copil mai mare, cam pe la vreo 23 de ani impliniti saptamana viitoare (Marti).
Abia astept ziua de maine, sa vad ce nazbatii mai fac micutii mei dracusori. Ca sunt buni la asteaaaa..."mimeni" nu-i intrece.Presimt ca voi pune pe cineva pe scaunelul rusinii. Sa fie oare Mihaita? :))